Ca sa ne intelegem, prioritati in viata au doar oamenii cu o inteligenta peste medie care isi pot da seama unde sunt in momentul analizei si unde doresc sa ajunga. In plus, nu e de ajuns sa iti setezi prioritati, trebuie sa te asigur de faptul ca se vor transforma in vise. Omul care alearga dupa vise este de 2 ori mai motivat de cat cel care alearga dupa prioritati si astfel, reuseste sa ajunga din A in B fara nici un fel de problema. Intr-un timp cat mai scurt.
Exemplele negative ale societatii te demotiveaza
Dar mai suntem oare motivati sa avem prioritati atata timp cat exemple negative ale societatii sunt pretutindeni in jur? Adica mergem pe strada si vedem de la pierde-vara la spart de seminte pana la smecherasi cu Audi A6 care si-au vandut identitatea prin tari straine pentru cateva mii de euro cu care bineinteles si-au cumparat masina. Mai putem sa fim motivati si optimisti intr-o tara care te deprima la fiecare colt al strazii? Eu unul sunt de parere ca da…
Motivatia apare in momentul in care iti doresti sa iti depasesti conditia, nu doresti sa ajungi un pierde-vara autentic, doresti sa reusesti in viata prin propriile forte, sa fii un self made man autentic. Acest lucru este posibil numai in cazul in care iti setezi niste prioritati pe care le vei transforma destul de simplu in vise. De exemplu, iti doresti o masina dar nu esti genul care sa faca ilegalitati pentru a o obtine. Trebuie sa o cumperi cu munca si deja ai o prioritate in viata.
De la o anumita varsta, prioritatea este o casa pentru ca nu mai exista comunismul care sa-ti dea casa una. Trebuie sa o cumperi cu munca, la fel ca orice lucru din lumea asta. Bineinteles ca in Romania munca e multa si banii sunt putini, insa daca esti genul cu inteligenta peste medie cu siguranta te vei descurca in orice situatie. Daca e vorba de bani, gasesti o modalitate prin care sa ii faci, in mod cinstit, fara combinatii, fara tepe, fara pacaleli, fara hotii…
Care ar trebui sa fie prioritatile unui om normal si care sunt prioritatile romanilor?
Cred ca un om normal ar pune pe primul plan sanatatea si familia, apoi casa, in ultima instanta obiecte precum masina, telefoane mobile, etc… In Romania lucrurile nu prea stau asa… Vezi copii ce-si risca libertatea pentru niste bani, cea mai mare prostie. Si ce fac ei cu banii? Isi cumpara masini scumpe, Audi A6, BMW X6, etc… De ce Dumnezeului ai face asta inafara faptului ca esti un prost?
Romanii sunt disperati dupa masini. Ei trebuie sa aiba masina foarte scumpa chiar daca nu au casa. Ce daca stam in chirie? Sa cumparam masina de 10 mii ca sa vada vecinii si prietenii ca noi suntem smecheri si destepti si facem bani… Am vazut destule cazuri de-astea, de stau 4 intr-o garsoniera insa au masina de 10 mii la scara. Cred ca pe orice strada a Severinului te-ai duce, o sa vezi o masina de peste 10 mii cu proprietar la bloc cu mami si tati, sau eventual chirias…
Prioritatea numarul 1 a romanului este masina. Nu conteaza ca nu are bani sa mearga cu ea cat are nevoie, el trebuie sa aiba masina si nu ori de care, cat mai scumpa. Trebuie sa aiba iPhone si S4, S5 chiar daca salariul lui este de 1000 de lei pe luna. Deci sunt atatea mizerii sociale, ca altfel nu pot sa numesc asemenea oameni, care sunt in stare de orice numai sa para ca sunt bogati, ca au bani, ca pentru ei banii nu sunt o problema. Isi cumpara telefoane de 3000 de lei cand ei habar nu au sa umble cu ele, probabil sa aiba ce pune pe masa la cafea dimineata cand prietenii lor cu adevarat bogati ii invita.
E in regula sa ai prioritati in viata masina si telefonul? Sau discutam despre niste oameni care nu fac altceva de cat sa demonstreze in fiecare zi cat de mici sunt ca si nivel intelectual. Undeva la genunchiul broastei. Cunosc oameni care au trecut de 40 de ani si n-au o casa frate, a lor, daca dau divort se muta cu cortul la scara blocului. Nu concep asa ceva, adica sa ajungi la 40 de ani si sa n-ai o casa in care sa locuiesti.
Multi or sa zica faptul ca au luat casa cu nevasta si e comuna… Nu frate, tu trebuie sa ai casa ta, nevasta casa ei si casa comuna e casa comuna care se imparte in caz de ceva. Eu unul asa gandesc. Nu se stie niciodata cand ai nevoie de un acoperis deasupra capului si ce faci? Unde te duci? Ca ai 40 de ani si stai in casa altuia sau in casa comuna care in caz de ceva se imparte si nu ramai cu nimic.
Prioritatea romanului trebuie sa fie casa daca discutam despre bunuri. Dupa ce ti-ai luat casa iti iei si masina de 10 mii sa ai ce etala daca esti cu fala tiganeasca-n sange…
Eu mi-am fixat niște targete, atât profesionale cât și financiare. Pizdel care sparge semințe și are A4 , va avea mai mulți bani in buzunar ca mine azi, nu pe termen lung. Sau poate ca va avea 5-6 ani pana îi umbla tatuații la rozeta.
Ce trebuie sa înțelegem noi este faptul ca generația noastră e foarte dinamica. Nu se mai bazează pe munca fizica ci pe skill și rapiditate în execuție și gândire.
Cine reușește sa vadă dinamica timpului în care trăim, nu are cum să facă foamea. Cine încă mai spune “vreau salariu fix, indiferent ca e mic dar sa știu ca îl am, nu contează cati bani as putea sa fac prin comisionare” va muri tot shaormar și își va creste copii cum a crescut și el, cu gândul ca nu face guvernul nimic pt el.
Atenție nu zic ca nu e ok sa ai salariu fix, mă refer la aia de aleg 700 ron la heirup în loc sa facă munca curata pe comisioane , ar câștiga cel puțin triplu
munca la program fix nu te scoate niciodata din saracie
Mă nu știu ce să zic, eu unu, după cum spui tu.. m-am vândut câțiva ani buni muncind pe afară, însă munca pe care am făcut-o eu, era relativ ok.. ajutor de bucătar, sau alte joburi relativ ușoare. Însă prioritatea mea primară, apartamentul, la 24 de ani era deja realizat. Mai apoi, am zis că am nevoie de mașină, mi-am luat mașină, am zis apoi că am nevoie și de casă la țară, că deja eram obosit de zona orașului, am realizat-o și pe aia.. și gândește-te că am pierdut prin Italia din 2003 până în 2012, și atunci am pus punct. Apoi, obișnuit cu bani, mi-am deschis firmă, la noi în țară, merge relativ bine.. Nu neg, se putea și mai bine, dar aia e. Nu neg, am avut și eu o perioadă când dădeam vina pe guvern, sau alte bălării, însă odată cu trecerea anilor a venit și înțelepciunea.. și acum, nu dau vina pe nimeni pentru eșecurile mele, singurul vinovat pentru acele eșecuri sunt tot eu. Însă din greșeli se învață, asta consider eu. Dacă te dai cu capul de probleme și găsești soluție pentru a le rezolva, ești cu mult mai deștept decât altul care nu găsește astfel de soluții.
Munca pe-afara te indeparteaza de viata si te apropie de ban, parerea mea.