E o modă în ultimii 25 de ani ca tinerii să se pună pe făcut copii înainte să aibă o carieră și un acoperiș deasupra capului. Este motivul principal pentru care unii o duc destul de greu astăzi cu unul sau doi copii de crescut și problema principală nu este că au făcut acei copii fără să fie stabili din alte puncte de vedere, ci faptul că i-au făcut la vârste imature. Un copil nu e capabil să educe alt copil.
Și-n ziua de azi se toarnă copii pe bandă rulantă, copii care ajung într-un final prost crescuți și obraznici dinainte să meargă la grădiniță pentru că e modul în care au unii impresia că se cresc copii: fără să le spună niciodată NU. Atunci când copiii fac numai ce vor ei, aia nu mai este educație, ăia nu mai sunt părinți. Trăim într-o lume a copiilor prost crescuți din păcate…
Când eram mic, salutam toți vecinii. Așa m-au învățat părinții…
Eu când eram mici dădeam săru’ mâna la toți vecinii de pe scara mea și la cei de la scările vecine pe unde ne mai jucam. Era modul nostru de a ne arăta respectul pentru cei de lângă. Așa ne-au învățat părinții că e frumos. Astăzi, treci pe la scara blocului printre 15 copii și nu zice nici unul nimic, nici ție nici celorlalți vecini care mai urcă sau coboară cu diverse treburi.
Sunt niște copii destul de amorfi din punct de vedere al bunului simț și asta din cauza părinților care i-au crescut ca pe rațe/gâște: cu mâncare și tehnologie.
Copilul din port care trage de toate ușile mașinilor
Mi s-a întâmplat de câteva ori să ajung cu mașina în portul din Drobeta Turnu Severin și acolo să fie niște părinți destul de interesanți. Cei mai interesanți sunt părinții unui băiat de vreo 5-6 ani care trage de toate ușile de la mașinile din jur să vadă ce-i înăuntru.
Da, cu părinții lui lângă. În afară de un oarecare „Nu tati, nu e voie” spus așa cu jumătate de gură, nu am auzit nimic altceva din partea lor… Nu s-au dus să-l ia de pe mașina mea, a altuia, a oricui.
Astăzi la fel, m-am dus la plimbare perpedes prin port și am lăsat mașina parcată acolo. Când m-am întors, copilul trăgea de ușa mea de la mașină să o deschidă. Părinții erau acolo, stăteau, se uitau. Cred că unii oameni au impresia că dacă un copil vrea să facă ceva ce nu-i frumos, are dreptul să o facă pentru că-i mic, altfel nu-mi explic…
Ce mi s-a părut mai interesant, când am vrut să plec, copilul a țâșnit către mașina mea să tragă de ușă…
L-am văzut la timp, clar am plecat de pe loc cu gândul la el și când am văzut că fuge către mașina mea am pus o frână bruscă (să se sperie părinții)… Copilul s-a retras și eu îndepărtându-mă, mă uitam în oglindă să văd dacă cei doi părinți își vor mustra copilul. Evident, în afară să lase pentru o secundă cafelele și să scoată chiștoacele de la țigară din gură, nu s-a întâmplat nimic…
Așa e când faci copii doar pentru că e la modă și tu însuți ești doar un copil mai mare…
