Eram ieri prin Cora pe la raionul cu bere, mă uitam prin rafturile alea cu branduri mai ciudate și, dintr-o dată aud POC, cineva a spart o sticlă în spatele meu. A doborât-o de pe raft și s-a făcut nevăzut. Cât m-am întors eu cu spatele să pun în coș un Ciuc, eram singur pe raion.
Au venit angajații Cora, au venit cei de la pază și pauză. Prinde orbul scoate-i ochii. Cât de căcăcios trebuie frate să fii să faci așa ceva, adică să spargi o sticlă de bere și să fugi de la fața locului, într-un magazin. Mai mult ca sigur nu te-ar fi pus nimeni să o plătești, dar măcar așa un pic de responsabilitate, măcar să-ți ceri scuze un pic pentru mizeria pe care ai creat-o.
Accidente se întâmplă peste tot în lume, oamenii sunt neatenți, poate și angajații au pus acele sticle prea aiurea pe raft și când omul a tras de una a căzut alta și așa mai departe.
Parcă ar fi copii mici unii, că numai când eram copii și ne jucam cu mingea, dacă din greșeală spărgeam vreun geam prin vecini, în secunda doi nu mai era nimeni pe plantație. Se ducea care încotro și nici nu mai ieșeam din casă de frică vreo 2-3 zile până se linișteau apele.
Probabil așa face acum și cel care a spart sticla de bere ieri la Cora. A ajuns acasă într-un suflet, a încuiat ușa și s-a ascuns sub masă de unde are să iasă abia luni când se duce la muncă. Și atunci, merge numai printre blocuri, nu iese pe principale că cine știe cu cine se întâlnește.
