Nu există succes acolo unde nu există inițiativă

De când mă știu prin blogosferă, nu am încetat vreodată să caut oameni, să intru în discuție cu ei, să le mulțumesc atunci când am simțit suport din partea lor. Cu cei care mi-au citit sau mi-au apreciat articolele nu am ezitat să creez o legătură destul de strânsă. Nu de puține ori mi-am ales amici dintre cei care mi-au dat câte un like pe ici pe acolo, pe la articolele esențiale. I-am contactat să-i întreb de ce au dat like, mă interesează treaba asta destul de mult când sunt persoane noi.

Ceea ce m-a pus pe gânduri este faptul că alții nu sunt ca mine. Cred că am dat sute de like-uri postărilor unora și altora. Ei au ales să tacă, vor doar să posteze. Nu contează că a fost băiat sau fată, să nu se interpreteze. Și mă întreb de ce oamenii care vor să expună o idee ezită să intre în contact cu cei care sunt pe aceeași lungime de undă cu ei? Se mulțumesc să adune niște like-uri și atât. Dar ce valoare au acele like-uri dacă nu sunt constructive, dacă nu duc către o relație, o evoluție?

De ce există oameni care aruncă conținut pe internet și apoi stau de-o parte, așteptând calmi să vină like-urile? Și după ce vin, gata. Nu mai e nimic după… Cred că este motivul principal pentru care unii s-au împotmolit la un anumit nivel, pentru că nu au inițiativa să ducă proiectele un pas mai departe, iar acest lucru nu se poate întâmpla niciodată de unul singur. Ai nevoie de oamenii care-ți apreciază articolele, altfel devii un Don Quijote ce se luptă cu morile de vânt…

Faceți din cititorii voștri și din oamenii care vă plac articolele o comunitate în care fiecare cunoaște pe fiecare dar mai ales pe voi, altfel, succesul va deveni o frumoasă corabie în derivă, incapabilă să mai ajungă vreodată într-un port, oricare port. Și chestia asta cred că se aplică pe orice palier, nu numai cu blogul, nu doar online, în general. România nu mai e de mult țara care să-ți dea. Dacă vrei ceva, trebuie să-ți iei singur, trebuie să ai inițiativa dacă vrei să reușești…