Ce știi să faci?

Cred că vine un moment în viața fiecăruia dintre noi în care suntem datori să răspundem la această întrebare elementară „Ce știi să faci?”… Ei bine, spre surprinderea mea, foarte puțini oameni am întâlnit care să poată răspunde categoric și decis la această întrebare pentru că trebuie să spunem lucrurilor pe nume: românilor nu le prea place munca.

Ca să știi să faci ceva înseamnă să ai experiență, ca să capeți experiență trebuie să muncești iar tinerii din ziua de azi nu vor să muncească.

Tinerii din ziua de azi se duc la niște facultăți că așa e trendul, nu că vor să studieze, să facă ceva în viață prin propriile forțe. Nu se duc la facultate pentru că au o pasiune pe care vor s-o rotunjească după 4-5 ani de studii într-un job la care să se ducă cu drag și plăcere. Toată lumea termină facultăți în ziua de azi dar când vine vorba de profesie, 90% din tineri sunt 0 barat, 10% pleacă în străinătate…

Pentru cei care rămân, e mai simplu să spargă semințe în fața scării și să stea pe banii părinților. E mai simplu să ajungi la 30 de ani și să stai pe spinarea unor părinți mutați la țară în ideea că nu te duci tu la muncă pe 8 milioane…

Foarte mulți români au concepții destul de ciudate atunci când vine vorba despre un loc de muncă. Vor bani mulți pentru o prestație de slabă calitate. Vor joburi la care să stea, nu să muncească. Păi câți dintre voi nu ați auzit vreun prieten că e mulțumit de jobul său și-l caracterizează ceva de genul „A, e fain, îmi place că stau toată ziua și nu fac nimic”… Evident și banii sunt pe măsură dar ce-ar fi ca în loc de mentalitatea asta găunoasă să  fie una care să îi împingă de la spate să zică „A, e nașpa la muncă, stau toată ziua și nu fac nimic. Nu am unde să evoluez, nu învăț nimic niciodată”…

Cum să știm să facem ceva atâta timp cât suntem disperați de joburi la care nu avem nici o responsabilitate? Că am devenit țara paznicilor. Uniforme de paznic plătit sub minimul pe economie vezi peste tot pe stradă, femei, bărbați, tineri și bătrâni. Toți vor joburi prost plătite dar la care să nu fie nevoiți să miște un pai. Atunci, cum să știm să răspundem la întrebarea primordială?

Bine, acum, cu bătrânii care se angajează ca paznici, parcă n-aș avea nimic. În loc să stea acasă la pensie, ies la păzit de parcuri, porți, uși diverse. Își păzesc probabil dreptul la o viață mai bună. Nevoia te scoate-n poartă și atunci când ești la pensie dacă nu ai grijă din timpul vieții să evoluezi astfel încât la bătrânețe să te poți bucura de liniște, nu de grija zilei de mâine.

Căutați mereu joburi solicitante, în cadrul cărora să învățați ceva nou zilnic. Fugiți de joburile prost plătite la care nu aveți nimic de făcut, nici o responsabilitate, fugiți de plafonare. Nu ai motive să ajungi la 30 de ani și să fii sărac, să nu fii capabil să răspunzi la întrebarea elementară „Ce știi să faci?”