De când mă știu, mi-am petrecut timpul încercând să fac lumea un loc mai bun. Uneori mi-a reușit, uneori nu mi-a reușit. Mi-a plăcut mereu să ajut pe cei care mi-au cerut-o și am făcut-o de multe ori gratis. Problema este că tot de multe ori, mi-a părut rău că am ajutat și asta din cauza oamenilor cu caracter infect sau mai bine zis de-a dreptul jegos care au stat pe lângă mine doar pentru beneficii. Nu m-am plâns, cu siguranță toți am fost luați de fraieri măcar o dată în viață…

Eu unul am fost crescut într-o manieră destul de liberă, nu mi-a impus nimeni mai nimic. Practic nu avea cine, dar asta nu m-a parașutat în sfera nesimțirii. Întotdeauna mi-a plăcut să las loc de bună ziua cu oamenii pe care i-am cunoscut în diferite împrejurări. Nu mi-a plăcut râca și ura. De fapt, eu unul nu m-am certat niciodată cu nimeni. Dacă unii au decis să se îndepărteze de mine, e alegerea lor și o respect, însă mie unul mi-a plăcut să fiu om…

Ceea ce mi-este greu să înțeleg este ce fel de minte pot să aibă unii astfel încât să nu le pese de nimic altceva de cât de bani? De ce pentru bani, unii preferă să fie jegurile planetei? Ce loc de bună ziua să își mai lase ei când împrumută bani de la tine și nu mai aduc înapoi… În cele ce urmează o să vă povestesc una dintre întâmplările petrecute pe când lucram ca operator GPL. O să vedeți cum știu unii să își lase loc de bună ziua…

Clientul nevoiaș

Aveam un client destul de fidel, nu era bogat, avea Dacia 1310. Ultima dată când l-am văzut mi-a cerut să îi bag gaz de 100 de lei dar îmi dă numai 50, 50 aduce ziua următoare. Nu știu cum se face, dar am început să simt mincinoșii. Am zis ok, i-am băgat cu 50 de lei în plus și bineînțeles că de atunci, nu l-am mai văzut pe tip aproape un an de zile. A apărut de curând în peisaj și culmea, dă peste mine aproape zilnic întrucât lucrează în zona în care locuiesc eu… S-a angajat recent la un service auto de cartier…

Când nu-ți lași loc de bună ziua

Prima dată când m-a văzut, eram cu mașina, el era pe jos, repara ceva sub o mașină. Vă pot spune că s-a băgat de tot sub un Opel, doar doar să se ascundă de mine, să nu îl observ…

A doua oară eram tot cu mașina, s-a băgat adânc într-un portbagaj de Dacie și acolo a rămas, băgat probabil cu capul în rezervorul de benzină, până am trecut eu de service…

A treia oară eram pe jos, și efectiv s-a dus și s-a ascuns după o mașină care era parcată. Se uita din când în când către mine să vadă dacă cumva l-am observat…

A patra oară când o să îl văd prin zonă o să mă duc la el  și probabil o să îi zic să nu se mai ascundă precum copilul după fusta mamii, că nu am nici o treabă cu el…

Nu sunt ranchiunos și pe cuvântul meu că dacă ar fi venit în acea zi la alimentat și mi-ar fi cerut să îl ajut cu cei 50 de lei și că nu are să îi mai întoarcă, l-aș fi ajutat cu mare plăcere. Pentru mine banii nu au valoare, pun accent pe caracterul omului care de multe ori, poate să fie destul de jegos.

Așa știu unii să își lase loc de bună ziua… Oare ce minte să aibă? Aia să fie valoarea ta? 50 de lei? Nu cred că aș putea niciodată să păcălesc pe cineva cu 1 leu măcar, mai ales când știu că cel pe care păcălesc muncește zi lumină pentru acel ban. Se pare că pentru unii banii sunt mai presus de bunul simț, de locul lăsat de bună ziua…

Bineînțeles, nu e nici prima dată când se întâmplă și cred că nici ultima. Dacă tipul acesta mai are puțin și sare în anvelopa de la Dacie când mă vede, alții cărora într-adevăr le-am împrumutat sume mult mai mari și nu au mai dat nimic înapoi aleg să părăsească coșurile de cumpărături prin Cora și Carrefour când mă văd, fug pur și simplu din magazin de frică să nu le cer banii. Alții care se pricep la a lăsa loc de bună ziua…

Voi ce experiențe ciudate ați avut cu ajutorarea celor care v-au cerut câte ceva?

DISTRIBUIȚI
Nu sunt blogger, nici nu am intentia... Dar cred ca blogosfera poate face lumea un loc mai bun

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here